Snooker my Love :)

Nu intentionez sa scriu un articol foarte lung despre snooker – un sport care ma pasioneaza, insa doresc sa ma rezum la informatii personale, pentru a nu induce o stare de plictiseala.:) Probabil putini rezoneaza cu mine si cu dragostea mea pentru acest sport, dar nu conteaza, pentru ca imi place sa ma adresez tuturor, indiferent de preferinte. Articolul nu isi propune sa vorbeasca despre istoria snooker-ului sau despre date concrete, pe care le poti lua de oriunde. Vreau sa vorbesc aici despre ceea ce inseamna snooker-ul pentru mine, de cand il urmaresc si mai ales, de ce il urmaresc in continuare cu fidelitate.

Multe persoane m-au intrebat de cand urmaresc snooker. Este un timeline pe care il stiu, pentru ca invatam pentru capacitate si cred ca acest hop in viata mea m-a facut sa il asociez intr-un mod foarte dragut cu snooker-ul. Am inceput sa urmaresc acest sport cu ocazia Campionatului Mondial din 2004 si desi la prima vedere, snooker-ul poate parea plictisitor, eu am reusit sa vad dincolo de aparente si sa inteleg substanta acestui sport.  Am fost fascinata de strategie, de modul in care jucatorii plasau bilele pe masa doar din efectul imprimat si un tac. Imi placea biliardul in acea perioada, insa ceea ce am vazut atunci depasea cu mult regulile acestuia. Era un alt nivel, avea o eleganta aparte si de atunci am fost vrajita.

World Championship Snooker (1973-)

In plus, mi-a captat atentia un anume jucator, care a si castigat campionatul in acel an – Ronnie O’Sullivan, cu bentita lui girly si cu parul lung, un personaj aparte si un nume marcant al sportului. Admiratia mea pentru Ronnie avea in curand sa se transforme intr-o adevarata idolatrizare pe care o simt si in prezent. Chiar daca are 45 de ani, sper sa nu se plictiseasca de snooker si sa nu isi puna tacul in cui, pentru ca o sa imi fie tare dor de el. Ii urmaream meciurile cu pasiune si eram tare suparata pe el de fiecare data cand pierdea. Il certam sau ma bucuram alaturi de el, desi stiam ca lui nu ii pasa ca exista o fata in Romania care sufera teribil de pe urma lui. Relatia mea cu Ronnie este foarte amuzanta, insa personalitatea lui nebuna si libera mi-a intarit admiratia fata de el. Este complet diferit de alti jucatori si de aceea are cel mai solid fan base, fiind un jucator extrem de iubit de fani si temut de catre adversari.

ronnie
Colectie de carti Ronnie + bila rosie cu autograf Selby, Trump si Robertson

Am inceput sa caut informatii despre regulament, pentru a intelege mai bine ceea ce se joaca acolo si destul de repede am observat ca reusesc sa gandesc ca un comentator. Eram foarte mandra de realizarile mele si la un moment dat, consideram ca job-ul de comentator de snooker mi se potriveste. πŸ™‚ Nu vreau sa intelegeti ca am vazut 2 jocuri, citit o data regulamentul si gata, eram as al snooker-ului. Am urmarit intens toate meciurile transmise, mi-am luat de pe internet multe partide interesante si am studiat in amanunt regulamentul. Am simtit ca eram atat de pregatita, incat atestatul de limba engleza in liceu a fost despre snooker. Puteam sa sustin o conversatie minute intregi despre orice snooker related, de la reguli, la campionate sau jucatori. Consider ca atunci cand vorbesti cu pasiune despre ceva, sunt foarte putine intrebari care te pot inchide.

Am o singura problema in ceea ce priveste comparatia snooker vs biliard. Snooker-ul nu este biliard!!! πŸ™‚ Desi multi necunoscatori spun acest lucru pentru ca vad o masa de snooker si un tac, dar daca petreci mai mult de 5 minute vizionand un meci, observi imediat diferentele, atat in regulament, cat si in clasa. Strategia jucatorilor a fost cea care m-a vrajit, pentru ca este incredibil cum isi construiesc break-urile si cum avanseaza bila cu bila spre castigarea unui frame. Pe langa asta, vestimentatia lor arata clar de ce sunt cu peste 1.000 de pasi inaintea biliard-ului. Camasa, papion/cravata, vesta, pantaloni eleganti si incaltaminte eleganta. Daca nu esti echipat asa, ai gresit sala. πŸ™‚

12234878_1081658951858531_1617006054938803817_n
Ronnie la Bucuresti – 2015

Daca stam sa comparam snooker-ul de acum 15 ani cu snooker-ul prezent, diferenta este notabila. Snooker-ul a inceput sa castige teren, sa aiba un fan base solid si sa atraga sponsori din toata lumea. In perioada 2005 – 2011, nu foarte multa lumea cunoastea acest sport, drept pentru care majoritatea turneelor aveau loc in Marea Britanie, locul in care acesta s-a dezvoltat dupa preluarea sa din India. Jucatorii erau din interiorul Regatului si lumea parca se concentra in acea bula de origine engleza, care conserva traditiile sale intr-un mod sobru. Pe masura ce lumea a inceput sa auda de snooker, fenomenul s-a globalizat. Au inceput sa apara mai multi arbitrii, dar si jucatori, facand sportul cunoscut la nivel global. China a imbratisat foarte repede acest fenomen si acest lucru se poate vedea in sponsorii care se bat in premii, dar si jucatorii care ar face orice pentru ca numele lor sa fie pe tabela de scor in competitiile importante.

Pana si Romania s-a “desteptat” si Federatia Romana de Snooker s-a infiintat pe 8 iunie 2007, incercand sa aduca in lumina reflectoarelor acest sport minunat si inteligent. De atunci, efortul membrilor sai a constat in organizarea de meciuri si campionate interne, recrutand oameni care sa se alature pasiunii pentru sport.

Consider ca cea mai mare dovada de admiratie pentru snooker a fost gazduirea de turnee demonstrative, dar si de puncte, in Romania. De atunci incoace, sportul a inceput sa fie cunoscut in tara noastra.

A inceput in 2015, cu prezenta lui Ronnie la Bucuresti, care a marcat pentru mine implinirea unui vis. Nu doar ca l-am vazut jucand intr-o arena, dar intr-un moment de “pierdere a realitatii”, am si dat mana cu el. A fost un moment scurt, in care trebuia sa am parte si de o poza, dar emotiile au fost prea mari si din pacate, doar atat am reusit sa obtin. Ah, am uitat de autograf. Da, am si autograf pe biografia lui oficiala, dar vreau sa ma credeti, a fost obtinut cu greu de catre sotul meu. De atunci, am mai participat la inca 2 turnee, unde l-am revazut pe Ronnie, dar am reusit sa bifez si alti jucatori importanti: Judd Trump, Mark Selby, Neil Robertson, Jimmy White, Stephen Hendry si Stuart Bingham. Doar pe Higgins si pe Kendo i-am ratat, pentr ca au ales sa joace la Cluj. 😦

943830_1164547883569637_5467518065700103552_n
Ronnie la Bucuresti – 2015

Desi nu am facut niciodata mare tam tam pentru pasiunea mea pentru snooker, consider ca i-am facut “reclama” de fiecare data cand am avut ocazia. Chiar daca multi il considera plictisitor, lent si fara substanta, nu vreau sa ii contrazic, pentru ca nu merita timpul meu. πŸ™‚ Gusturile sunt gusturi si in materie de sport, la fel ca in orice domeniu. Ce vad eu atunci cand ma uit la snooker? Strategie, eleganta, inteligenta si fair play. Un sport pe care il urmaresc de mai mult de 15 ani si care sper sa capete o amploare din ce in ce mai mare. Observ cum apar jucatori noi, dar in acelasi timp ma bucur ca jucatorii din vechea garda persista in clasament, pentru ca o data cu retragerea lor, o parte din magia snooker-ului din pacate, va disparea.

PS: Nu am reusit sa scriu un articol scurt, imi pare rau. πŸ˜€

2 thoughts on “Snooker my Love :)

  1. Si mie imi place snooker-ul. Este un sport foarte elegant si inteligent, intr-adevar, iar Ronnie O’Sullivan un mare campion si foarte simpatic, pe deasupra. Stiu cum e sa se uite unii putin stramb fiindca esti fan al unui sport, cum e in cazul meu cu fotbalul sau cu sariturile cu schiurile, un alt sport indragit de mine. Felicitari pentru articol!

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s