My Rating: 5/5 Stars
(ENG)
When I think about how I’ve started reading contemporary romance, the first book that pops in my head is Bully. I was fascinated by a lot of elements, mostly the striking way in which the love scenes were described, but the list can go on forever and ever.
Now looking back after reading around 300 books, I think that “Bully” is unique in plot and in theme provided. There weren’t a lot of books that had this approach, making you question the morality of the characters and really raising awareness for a difficult problem.
“Bully” was intense from page one and managed to catch my attention immediately. The story between Tate and Jared is one of a kind and when you drawn the line, it is very confusing to choose sides. Let me explain more in detail:
Tate and Jared were close, super close and had a wonderful friendship. Tate loved Jared, but was afraid to tell him that, because he was super popular and she wasn’t confident enough to share that with him. It is all pink with ribbons until Jared goes to stay with his dad for the summer holiday and comes back different but in an ugly way. After that, he becomes Tate’s bully, harassing her with every chance he got, and believe me it was not pretty.
This book confused me so much, because of the mixed feeling it generated. You want them to be together, but in the same time you want Tate to kick him in his manly parts and move on.
On the first hand, I would of want Tate to fight harder and not to forget easily the way Jared treated her. He brought down her confidence and self esteem and she should have made him work harder for her love and forgiveness. If I were to think better, she is very admirable for managing to forgive him, because what he did was not ok. She had to go to France to get away from him:)
Jared on the other hand was very tormented and conflicted, that went through a traumatic experience, but nobody deserved to be treated this way because of it. He blamed Tate for his past, but he was so wrong. Maybe he felt stronger, wiser and could forget what happened then, but in the end I don’t think either of those things work. The pain still remains and he inflicted it on a person that loved him so much.
So, I am confused. I loved them as a couple and for their endless sexual chemistry and intensity, but on the other hand, maybe it was better for them to be apart, because I just can’t understand how you can love somebody that damages you so badly. But I know, in the end you can forgive and move on when you truly believe that person is sorry. I know, but it is not fare.. She was too king and carrying and sweet to put up with all his baggage and stuff.
I can write an essay for this book, but for me is still special, an example of love and hate towards the hero, because he is my main target. I didn’t managed to completely love Jared, because I am a person who can’t forget depending on the damaged made. Lucky for him Tate did:)
(ROM)
Vreau să vă prezint o poveste de dragoste puţin mai altfel.. Este vorba despre Intimidare de Penelope Douglas, o carte despre iubire, aventură, minciună şi ură, toate ambalate cu fundiţă pentru cititorii curioşi.
Penelope Douglas îmi place foarte mult şi o admir pentru diversitatea pe care o oferă cititorilor ei. Nu este prima carte citită de acest autor, însă Intimidare este cea mai complexă, pentru că personajele ei sunt la rândul lor complexe.
Tate este eroina noastră, o fată frumoasă şi curajoasă, care cândva avea un prieten bun, Jared. Se iubeau în secret, însă niciodată nu au admis acest lucru. Prietenia lor era însă solidă şi se bucurau de compania celuilalt. Până într-o vară, când Jared a petrecut vacanţa acasă la tatăl său şi s-a întors complet schimbat. A început să se poarte urât cu toţi cei din jur, inclusiv cu Tate. A dat-o la o parte complet, parcă uitând de frumoasa prietenie ce îi lega.
Noul Jared nu mi-a plăcut de loc. Se purta foarte urât cu Tate, o făcea să se simtă urâtă, nefolositoare, dorind parcă să aibă pe cineva care să îi reflecte trăirile. Experienţa traumatizantă pe care a trăit-o îl face un băiat rece, care nu cred că a fost foarte iubit de cititori în prima parte a cărţii. Tate reuşeşte încet încet să îi dărâme acest perete construit în jurul inimii sale, însă acest lucru îl face cu multă suferinţă.
Tate este o eroină îndrăzneaţă, care luptă pentru ceea ce îşi doreşte, însă la un moment dat are şi clipe de slăbiciune şi trebuie să recunosc, mi-a fost milă de ea. O admir, pentru că poate eu nu aş fi putut să trec pentru toate lucrurile pe care Jared le-a zis şi i le-a făcut.
Ştiu că în mod normal dragostea învinge totul, însă din punctul meu de vedere, anumite lucruri nu trebuie iertate şi trecute cu vederea atât de uşor. După un conflict care durează mai mult de 80% din carte, se întâmplă ceva care întoarce lucrurile dramatic. Mi-a plăcut sincer mesajul pe care îl transmite Penelope şi are legătură cu hărţuirea şi agresiunea verbală, foarte prezente în liceele din SUA şi nu numai. Este important să ştim să ne apărăm şi dacă se poate, să nu ne lăsăm dărâmaţi atunci când cineva ne spune că nu valorăm nimic. Părerea noastră este cea mai importantă şi nu trebuie să ne simţim inferiori în faţa unora care vor decât să ne facă rău sau să ne desconsidere.
Per total, o carte interesantă, însă cu o poveste de dragoste care poate nu va fii pe placut tuturor. Sunt convinsă ca cititorii se vor împărţi în tabere pro şi contra. Eu sunt în continuare confuză, având momente în care am iubit personajele, momente în care voiam să arunc de supărare cartea pe podea. Important este că a reuşit să mă marcheze şi mesajul ei încă îmi dă mult de gândit.
Ramonisme 