Aventuri in Apuseni

69051_726500504041046_369635958_n
Cetatea Poenari

Nu sunt o fire extraordinar de aventuroasa, insa imi place mult sa calatoresc. Ador sa explorez locuri noi si in fiecare an este musai sa am parte de macar o vacanta. Acum 6 ani am pornit intr-o aventura mai palpitanta, pentru ca implica mult calatorit cu masina. Am acceptat provocarea cumnatilor mei care sunt pasionati de acest tip de travel pentru ca era ceva diferit si imi doream din suflet sa explorez Romania. Parca este pacat sa vizitezi orase din afara si sa nu te opresti intai la tine in tara sa admiri frumusetile acesteia. Zis si facut, intr-o luna de iulie am impachetat tot ce am considerat ca este folositor si am pornit in primul nostru road trip.

 

Calatoritul cu masina (in stilul meu) implica pregatiri, bagaje si foarte multe liste pe care trebuie sa le fac neaparat pentru a nu cumva uita ceva. Daca ramaneam undeva fara semnal, fara mancare, fara apa si nu avea cine sa ne salveze? Niciodata sa nu spui niciodata si este bine sa iei toate masurile de precautie necesare. Bagajul meu evident a fost extrem de voluminos, cu haine care sigur ajungeau dublul perioadei noastre de calatorie, insa asa cum am spus mai sus, este bine sa te asiguri. Nu doar bagajele au fost in centrul atentiei ci si masina, elementul cheie care trebuia sa fie perfect functional inainte de o asemenea calatorie. Asa ca Beksu (asa alintam noi masina pentru ca are numarul de inmatriculare BKS) a fost dusa la revizie, sa ne asiguram ca totul este in regula, de la frane, la motor, la ulei si filtre. Pe langa reglajul tehnic aceasta a fost si spalata, pentru un confort sporit.

Este foarte important sa ai portbagajul complet utilat, astfel incat surprizele sa nu te ia pe nepregatite. Roata de rezerva, cricul, cutia de scule, solutiile de spalat, precum si elementele de semnalizat si trusa de prim ajutor erau toate la locul lor. Am avut chiar si lanturi si o lopata, din extra masuri de precautie. Bine ca nu am avut nevoie de ele, insa este obligatoriu sa le avem atunci cand pornim la drum. Cu cateva zile inainte de plecare ne-am dat seama ca nu avem un carlig de remorcare asa ca ne-am cumparat unul, auzind de experientele altor soferi care au avut ghinionul sa aiba nevoie sa fie tractati in urma unor defectiuni neprevazute. Marele meu regret a fost ca nu am putut sa ne fixam masinii un suport de bicicleta, dar fiindca eram 4 la numar, fiecare cu cate o bicicleta, calatoria nu s-ar fi desfasurat in conditii sigure si am preferat sa evitam situatiile neplacute. Greutatea in plus pe un traseu complicat ingreuna mult sofatul.

999183_10201905128334048_1427930400_n
Cascada Bigar

In afara de “echiparea tehnica” a masinii a fost foarte importanta si “echiparea cu provizii”. Nu plecati niciodata fara apa sau mancare in plus, indiferent de cate zile stiti credeti ca veti sta pe drum. Nu se stie niciodata cand veti avea nevoie de o sursa de hrana sau de apa, mai ales cand plecati intr-o locatie necunoscuta. Noi am plecat in iulie la drum si apa era un element vital pe acele calduri. In afara de acestea, am luat cu noi paturi si saci de dormit. Cumnatii mei chiar au dormit o noapte la cort, deci aveam toate necesare pentru incalzire, mai ales ca noaptea in zona de munte nu era calduroasa deloc. Impachetati alimente neperisabile si lucruri uscate care rezista 2-3 zile pe drum.

M-am luat cu vorba si am uitat totusi sa va spun si ce am vazut pe traseul nostru. Impreuna cu sotul meu si cu cumnatii am decis sa vizitam zona Apuseni si am urmat traseul “traditional” Pitesti-Curtea de Arges-Vidraru-Sibiu-Alba Iulia-Deva-Orsova ca dupa aceea sa facem un popas de cateva zile in Craiova. Am calatorit aproximativ 10 zile, ce din punctul meu de vedere au fost interesante, dar si extrem de obositoare, pentru ca nu eram foarte obisnuita cu atatea ore in masina. Insa te incarci cu energie de la zonele frumoase, oamenii primitori si mancarea extrem de buna. Am mancat cele mai bune ciorbe si cele mai gustoase placinte ever. Au trecut 6 ani si inca tin minte ce si unde am mancat, facand un fel de top al experientelor culinare reusite.

Ce amintiri mi-au ramas intiparite in minte?

  • Am vizitat pentru prima data Sibiul, un oras cu care rezonez foarte mult, pentru ca are un aer aparte, este extrem de curat si foarte interesant din punct de vedere turistic. Nu am intrat in muzee, insa ne-am plimbat mult pe stradute, am vizitat Turnul Sfatului si am facut muuuulte poze;
  • Am vizitat Cetatea de la Alba Iulia, un loc foarte interesant care imbina istoria cu elementele de noutate. Un loc foarte frumos pentru plimbare, poze si relaxare. Totodata aici am aflat si foarte multe lucruri interesante despre istoria fortificatiei, dar si a orasului. O amintire amuzanta care mi-a ramas in minte este cea a sotului meu care se urca pe podul din fata portii cetatii, pentru ca ii cazusera ochelarii. Nu a avut nicio problema sa coboare dupa ei si apoi sa se urce inapoi, extrem de mandru de realizarea lui.
  • Am vazut coloanele de bazalt de la Detunatele, un fenomen geologic de care nu auzisem pana atunci dar de care am fost extrem de impresionata. Nu sunt cea mai gratioasa femeie din lume si evident mi-a fost foarte greu sa pasesc pe acele pietre. Tin minte ca imi era foarte frica sa nu alunec, sa cad, sa ma lovesc, sa orice:)) De aceea in poze eram extrem de incordata si serioasa, dar asta nu inseamna ca nu mi-a placut foarte mult peisajul. A fost o experienta foarte frumoasa pe care sigur as repeta-o.
  • Am mers pentru prima data pe Transfagarasan si mi-a fost putin rau de la atatea curbe 😀 Dar peisajul bate orice poze pe care o poti vedea pe net.
  • Am admirat cascada Bigar. Am cautat-o ore bune deoarece imprejurimile acesteia erau pustii si nu era nimeni in jur sa ne directioneze spre cascada. Am gasit-o in cele din urma si am facut super multe poze.
  • Orsova pentru mine a fost un HIT in primul rand pentru cazarea pe care am avut-o. Am stat la un hotel extrem de frumos, cu toate cele necesare si cu mancare foarte buna. Poate si pentru ca ne apropiam de sfarsitul aventurii noastre si eram extrem de obosita si tanjeam dupa somn. Am mers cu barca cu motor pe Dunare si am vazut Chipul lui Decebal in piata. Am ramas foarte impresionata de acest loc si de ospitalitatea oamenilor. Poate si pentru ca ne apropiam de sfarsitul aventurii noastre si eram extrem de obosita si tanjeam dupa somn.

In concluzie, am avut parte de un concediu extrem de aventuros, cu mancare buna, cu peisaje impresionante surprinse si cu oameni ospitalieri care ne-au facut sederea mai frumoasa. Am fost totusi si precauti si pregatiti pentru orice intamplare neprevazuta care ameninta sa ne puna in pericol bucuria. Este foarte important sa va documentati inainte si sa va alocati cateva zile pentru a pune toate lucrurile la punct. A fost o experienta unica, cu un traseu cultural foarte interesant, pe care il recomand oricui. Consider ca am vazut doar o mica parte din ceea ce Romania ofera locuitorilor sai si frumusetile sale nu au facut decat sa deschida apetitul pentru calatorit si pentru frumos.

558004_10201905126414000_122644536_n
Traseul spre Detunatele

 

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019, proba 8. 

Pozele fac parte din arhiva personala. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s