My rating: 4/5 stars
(ENG)
I remember when I was little and loved police investigation documentaries, wanting to stay up all night to watch cases, the way they found evidence that lead them gradually to the culprit. I was fascinated by entering the criminal’s mind and wanting to see how he ticks and what made him commit the crime he was accused of.
This is exactly how you feel when reading “The Minds of Billy Milligan”, in the middle of an investigation, when you have all the evidence and you have to solve the puzzle and figure out your new move.
Billy’s story is much more complex and we are not talking about an average disease. No, things are more complicated and began with a traumatizing childhood that let to Billy being like this. He was beaten and tortured by his father and because of this, his mind couldn’t take it any more and this split personality disorder evolved, being fragmented into 24 different personalities. The list is long and Billy entered the body and mind of a con, escape artist, dreamer, or even lesbian or killer. This personalities made him do terrible things, killing some girls and ending up in prison. Only that Billy doesn’t remember anything about the crimes, pleading insanity.
All the plot is very well researched, packed with witness declarations, interviews, prison reports or psychiatric reports. It’s true, this book is very hard to digest, but I consider it a necessary evil because it opens your eyes more on the complexity of the human mind and makes you realize how fragile we are in fact.
I consider that the main responsible for what happened to Billy is his father and no matter the shade this book has, the only conclusion is that everything is tragic and unfortunate. His childhood was full of abuse and horrors and because of this, his mind simply slipped and found the only coping mechanism to keep functioning. It was a self defense mechanism that wouldn’t have been clicked if he haven’t received that sort of treatment. This is the main source and you will figure out that this book is full of anger, sadness and socking revelations, with a final that maybe wasn’t 100% digested by me.
In conclusion, it is a special book, that makes you think, wonder and reflect upon the complexity of the human mind and what it does to safe itself from abuse and violence. We are so vulnerable and certain events could have a devastating trigger upon our body, but mainly upon our mind.
(ROM)
Îmi aduc aminte că atunci când eram mică adoram să mă uit la documentare polițiste, care pe lângă misterul evident ce trebuie elucidat, tratau și subiecte mai complicate și își doreau să intre în mintea criminalului, pentru a putea descifra care i-au fost intențiile și ce anume l-a determinat să comită acele fapte.
Exact așa m-am simțit în timp ce citeam “Mințile lui Billy Milligan” de Daniel Keyes, fix în mijlocul unui documentar, unde aveam o privire de ansamblu asupra acțiunii și lipeam fiecare părticică până ajungeam la întregul mult așteptat.
” În toamna anului 1977, William Stanley Milligan, în vârsta de 22 ani e arestat în urma săvârșirii celor trei violuri care au dat peste cap viața campusului Universității de Stat din Ohio. Invocând incapacitatea mintală datorată tulburării de personalitate multiplă de care suferă, Milligan devine prima persoană din istoria Statelor Unite declarată nevinovată ca rezultat al unei astfel de apărări, în ciuda delictelor grave pentru care fusese acuzat. Intens mediatizat, cazul lui a șocat și intrigat milioane de oameni. “
Povestea lui Billy Milligan nu este atât de simplă pe cât pare, nu vorbește doar de o boală ce practic nu are nicio explicație. NU, totul începe din copilăria lui Billy și o data ce reușim să înțelegem contextul traumatizant, vom înțelege și de ce această boală a apărut. Billy a fost bătut, traumatizat, torturat și agresat de tatăl său o mare parte din viață și ca urmare a acestor experiențe, mintea sa a fost fragmentată în 24 de personalități, 10 de bază și 14 nedorite. Lista este lungă și mintea lui Billy intră pe rând în trupul unui escroc, unui artist al evadărilor, unui comediant, unui visător și ajunge chiar și în anumite extreme cum ar fii în trupul unei lesbiene sau al unui bătăuș. Aceste personalități l-au împins la fapte oribile și l-au adus în închisoare, însă Billy nu își amintește nimic despre momentele în care a săvârșit crimele, pledând dement.
Totul este “îmbrăcat” în declarații ale martorilor, interviuri, documente din închisoare și rapoarte psihiatrice. Este adevărat, cartea este destul de greu de digerat și poate la un moment dat pare prea tehnică. Însă am avut răbdarea necesară și am reușit să înțeleg contextul care ni se prezintă. Trebuie să fim serioși și să admitem că un asemenea caz nu se putea prezenta altfel, deoarece tratează un subiect tragic și indiferent de nuanța pe care i-ai da-o, tot tragic rămâne. Consider că la baza declanșării bolii lui Billy stă copilăria traumatizantă și ororile la care a fost supus. Această boală a fost singurul mod în care a putut să facă față la cele trăite și fiecare personalitate a fost adaptată în funcție de nevoile sale. Apărarea este aici cuvântul cheie și motivul principal pentru care toți “cei 24” au apărut. Totul izvorăște de aici și trebuie să avertizez cititorii că această carte este încărcată de tristețe, furie, declarații șocante și poate un deznodământ pe care nu am reușit 100% să îl înțeleg.
O carte specială, diferită, tulburătoare, ce te pune pe gânduri și îți dovedește încă o data cât de complexă este mintea umană.
Ramonisme 